Ca acasa-nicaieri...

Nu ma bag sa conving pe nimeni,insa frigul,zapada,mizeria(de orice gen),terenurile proaste nu m-au impiedicat sa-mi doresc sa vin in MOLDOVA.Turcia-tara fermecatoare,cu plajele desfacute pe 2 mari,munti infioratori de o frumusete fara pereche,hotele impecabile...nascute in visele cele mai ruinate.Deservire la nivel,cu o amabilitate de invidiat...corect,este un job,insa oricum foarte placut.Terenuri cu iarba...verde,umeda,mirositoare,neteda,neprihanita.Soare.Razele ne gaseau peste tot.Caldura fizica se transforma in una sufleteasca,reflectinduse intr-o dispozitie blajina.Ce poate fi mai frumos???Nici macar cele mai ireale circumstante si conditii nu m-au facut sa ma simt ca acasa.Eram invadat mereu  de nostalgie,de drama,de patriotism,de natal,de familiar...Aparentele dupa cum stiti,inseala...acest popor turc,care ne-a terorizat generatii intregi s-a dovedit unul fara educatie,foarte cinic,si foarte fals...nu exclud gindul ca oamenii m-au facut sa uit de "chic"...si sa-mi doresc sa miros tarimul moldovenesc.Totul in viata se reduce la un singur cuvint,foarte util,fara de care nu se poate lipsi un om si un gind intemeiat...EXPERIENTA.
Un capitol aparte il merita bucataria hoteliera,care in mare parte este un punct de plecare pentru echipele ce merg in cantonament.Nu este un secret ca alimentatia este cheia succesului,inafara terenului de joc.Stind cu mina pe inima,va marturisesc ca mincarea in proportie de 80 la suta este falsa,lipsita de gust,lipsita de emotie,lipsita de culoare,uneori dezgustatoare...asa se intimpla cind beneficiezi de o "masa suedeza"...in fine mincam ca sa traim si nicidecum invers...
Din geamul avionului,printre nori,totul este alb,doar carari cenusii strabat infinitul,recunosc relieful PATRIEI...
SUNT ACASA...
P.S. Sint gata sa indur orice,doar cu conditia ca in juru-mi se vorbeste limba romana...pe curind