Febra musculara si cintarul prudent...

Cantonamentele de regula sunt cele mai urite perioade din viata sportiva ale fotbalistilor,cu toate ca este un lucru absolut indispensabil si desigur de o mare importanta.Nici-o obiectie,deacord...insa chiar si cele mai nevinovate maruntisuri,devin destul de iritante.Desigur in evidenta iese desteptarea care nu pacaleste niciodata medicul,care probabil sufera de insomnie :))) acele ceasornicului ii sunt prieteni devotati,si fetele botite si umflate ii provoaca o deosebita placere.Chiar si pomparea Tensiometrului sugereaza emotii neplacute sub starea semideschisa a ochilor,in acea clipa ai un moment de incertitudine,esti prizonierul unui vis,sau prizonierul masei musculare proprii,care te tine nemiscat...Pe grafic urmeaza cintarul incorupt,destul de experimentat,si totusi electronic...caruia nu-i scapa nici macar un biscuit imbucat din placere.Foaia de pe peretele arhaic al hotelului,arata ca o sentinta,care abia se mai lasa citita,din cauza volumului pe care il poarta fiecare cuvint "sesiune de antrenament (in parc)"...acest sec "in parc"-incape toate alergarile,fara minge,pe un puls ridicat,doar gindul te copleseste,nemaivorbind de fapte.Masa o luam cu o strictete elvetiana,incit stomacul isi formase deja o deprindere...fara a privi la ceas puteai intui ora dejunului,prinzului si cinei.Serile friguroase si lungi,erau umplute de o lectura usoara,de jocuri video si desigur o ceasca de ceai,insotita de biscuitii sus expusi.Cel mai cumplit si umilitor eveniment din perioada pregatirilor este cu desavirsire somnul dintre antrenamente,care este intrerupt de fiecare data de sunetul rusinos al desteptatorului...
P.S. Urmeaza Turcia...dar esenta nu se schimba,fiti rabdatori-colegi...pe curind