18 дек. 2012 г.

Viaţă de Underground

 Metro-ul în viaţa unui londonez este un capitol aparte, o temă de discuţie care-i ocupă o zecime din timpul "regulamentar". El-trenul, îşi găzduieşte pasagerii indiferent de cît de buni au fost ăstia la serviciu, indiferent de rasa căreia aparţii, indiferent de ce porţi în cap sau poate ce ai în cap. El iţi stă mereu la îndemînă, este punctual şi ospitalier! Viteza cu care se instalează în staţie denotă dorul pe care ţi-l poartă în timpul ce fiecare-şi duce povara cotidiană.
Trenul pare a fi un hotel pe linii paralele, care-şi oferă odăile, pentru un drum in siguranţă. Niciodată nu cunoşti ce cămeruţă îţi oferă recepţionistul, pîna la urmă sunt mereu satisfăcut de anturajul în care mă introduc.
video
Sînt cîteva categorii de "furnici" ce caracterizează metro-ul.
"Cititorii"-indivizii mereu în lumea lor, cu fruntea încreţită, ochelarii abia ţinîndu-se pe vîrful nasului borcănos, dau impresia atotcunoscătorilor, a căror haină abia mai rasuflă de atîtea cunoştinţe! 
"Telefoniştii"-aşa le spun eu la cei, care sunt prea ocupaţi de gadget-urile personale decît de aspectul său fizic. Nespălaţi, puturoşi, neîngrijiţi, murdari, şi totuşi cu Iphone 5, Blackberry sau Galaxy S III.
"Gălăgioşii"-sunt gură-spartă, dezinhibaţii extrovertiţi a căror limbă e fără oase. Deobicei urlă in adevăratul sens al cuvîntului, zîmbesc, gesticulează, scuipă vorbind...cel puţin mă amuză purtarea acestora.
video
"Mîncăcioşii"-este specia de oameni, care pe drum spre staţie trag cu piciorul prin ghereta fast-food, şi-şi i-au pachetul cu drăcării! Totul e din cauza somnului, aceşti gurmanzi, preferă sa doarmă 30 de minute adiţionale, ca apoi să-şi ia micul "fast-jun" in transport! Apropo, ruşinea nu se regaseşte cam pe nicăieri.
"Somnoroşii"-cred că vă daţi bine seama cine sunt inşii. Tot felul de oameni obosiţi, chinuiţi de cărat "crucea" proprie! 
"Melomanii"-tipii cu căştile in urechi, cărora nu le pasă de staţia ce urmeaza, decît metalul din urechi, decît vibraţiile fibrelor nervoase, decît vocea lui Linkin Park pe coverul lui Adele!!!
video
Prin prisma irisului propriu, am creat un nou contingent de obsedaţi ai metro-ului. "Cercetătorii", adică figura în persoana mea. Sunt absolut dezarmat în faţa tuturora, instrumentele de recepţie îmi sunt ochii şi urechile! Iubesc să fac studiu pe oameni, ador să le urmaresc mişcarile involuntare, nebănuite...indrăgesc curburile feţei la fiecare zvîcnire trăită, îmi plac poziţiile picioarelor, care trădează creierul. Divinizez ochii ce reflecta emoţia!
Underground-ul este construit de oameni pentru a studia oameni, este locul unde vezi feţe şterse, ochi fumurii, destine risipite şi în final, Palate Înalţate! Furnicarul, unde fiecare îşi are viteza programată pentru a ajunge în timp, unde poţi fi călcat, poţi fi trădat, dezamăgit, oropsit, plîns, pierdut şi totuşi fericit!
P.S. Pînă la urmă trenuleţul nostru este o simplă cale de acces, Calea de Acces spre sufletele oamenilor!
Pentru ce ai îndrăgit tu metro-ul?
pe curînd...                                                                                                                

14 дек. 2012 г.

Moldovan's Diary...

De fiecare dată când încep un nou paragraf, am o frică teribilă să n-o dau în bară, să nu cobor sub un nivel. Încep să scriu foarte greu, ţinând pagina goală în faţă preţ de 30-40 de minute. Nu este actual şi pentru postarea de astăzi, nu pot lega sacul la gură, aşa că am să-l las să curgă.
Se pare că, na, mare lucru, un moldovean în Londra...pffff, fleac...păduche! Însă emoţiile care mă invadează depăşesc orice orbită spaţială! Sentimentul mirării apare pe faţa omului doar la vederea necunoscutului şi când acel nevăzut, neexplorat se adevereşte a fi unul cosmic, de o frumuseţe mută...se pare că inima işi face elan pentru a sări din piept!

Catedrale, palate, poduri, castele, simple case, restaurante, muzee... toate într-un cuvânt greu de rostit celor nepricepuţi: arhitectură! Merg pe străzi cu gâtul sucit şi gura căscată. Nueronii se ceartă, sunt în căutarea unei explicaţii de, cum e posibil ca mâinile omeneşti să poată crea aceste poeme de piatră? Întrebarea părea a fi retorică pâna la intrarea în una dintre catedrale. Însuşi Dumnezeu a pus temelia acestora... oamenii doar edându-le luciul cuvenit.
Londra - oraş multinaţional, în care niciodată nu te simţi străin. Indieni, arabi, ruşi, români, bulgari, polonezi, francezi, spanioli... sunt doar o parte din popoarele care le simt umăr la umăr păşind pe stradă.
Nu e de mirare că Regatul Unit al Marii Britanii se simte confortabil, detaşat evident de Uniunea Europeană. În stradă fiind, pare-mi-se, e nevoie să plăteşti chiar şi aerul pe care-l inspiri. Totul se achită, începând cu locurile de parcare pe cele mai dosite ulicioare şi terminând cu pungile din market, AMENZILE fiind în medie de 20 de ori mai mari decât taxele impuse iniţial. Astfel, Anglia nu va îngenunchea niciodată, iar Regina nu va săruta mâna prinţesei!
Se pare că englezii sunt preocupaţi mai mult de viaţa familiei regale, decât de a lor proprie, aspectul fizic fiind total neglijat. În schimb, ducesa de Cambridge urmează să aibă un succesor.


P.S. Totul pare a fi peste măsura aşteptărilor! Ţăranul a ajuns în poveste... însă, involuntar, gândul la Moldova mamă-mi este! Povestea se intimplă pe tărâmul meu de baştină, unde curge zăpada din cerul spart şi s-a instalat data de 12 a lunii a 12 în anul 12 al mileniului 3!
DOR...
pe curind...

video

6 дек. 2012 г.

Sint pentru ADEVARul...

In timp ce ziua monotonă de Ribniţa, se programa a fi ordinară, tot aşa numarînd minutele iminente, cercetînd minuţios colţurile odăii părăginite, rasfoind filele mirositoare ale carţii de un verde pastel, printre sunetele care obisnuiau urechea, strabate ringtonul telefonului, din care vocea fină-feminină curge pe timpan!
Domnişoara se prezintă a fi angajată al Holdingului "Adevărul", ce mă atacă cu informaţie de ultimă oră! Ulterior, datorită prezenţei bunului simţ si darului de ascultător inflacarat şi disciplinat (zîmbet), mă trezesc in mrejele "păianjelului" de pe celălalt capăt al firului. Informaţia m-a supt, m-a captivat, astfel am acceptat provocarea (nu imediat).

Mă veti întreba, si care e poanta? Mi s-a propus să fac blogging, într-o manieră disciplinară, sistematică si atractivă. Mă introduc in angajament, imi asum o responasabilitate care mă va stapîni si mă va apropia de cititori! 
Blogul meu va face parte din platforma internauţilor cărora nu le este străina arta gîndirii raţionale şi expunerii ideilor coerente, găzduită de Adevărul Holdings.
P.S. E o nouă provocare ce merită infruntată, sunt oameni, sunt idei, sunt fapte, sunt rezultate...deci, TRĂIM! pe curînd...
apropo, pentru cei curioşi...vocea din telefon apartinea Eugeniei Pogor! 

3 дек. 2012 г.

De pe banca de rezerva !

Si iarasi a venit acea perioada cind scaunele stadionului ospitalier, atipesc! se acopera cu praf, sau, mai exact cu fulgi necoerenti, neregulati...se instaleaza linistea in boxe, strigatele din tribuna i-au transparenta fantomei si sint coborite cu lacrimi in ochi flagurile bintuite!!! Vestiarele se incuie cu o intorsatura ferma, si mesele de masaj-parasite cu dispret! Tara nu mai respira a fotbal si crainicul nu mai instiga la emotie! Arbitrii nu mai sunt injurati, fiind concediati pentru citeva luni amortite! Plasa portii, fermecatoare, impovarata, este scoasa cu graba, tavalita si lasata in offside de catre "tusierii" stadionului! 
Da...a venit ea, iarna! Ea, cea care lipseste Moldova de fotbalul mare, regesc, si cu pura emotie! Acum, ca totul s-a linistit...putem trage o linie, de nuanta rosie. In jocul unde "22 de nebuni" alearga dupa o minge, bobocii se numara in decembrie. Fiecare echipa isi merita locul din clasament, si fiecare fotbalist a fost devotat in teren. Devotat fotbalului. 
Eu personal, tin sa punctez asupra faptului ca echipa ribniteana nu s-a descoperit la justa-i valoare, am mers peste meciuri, lasind semne de intrebare si undeva puncte de suspensie. Doar pe alocuri victoriile chinuite, razboite aduceau satisfactie morala. Punctele acumulate pe tabela, sunt deopotriva cu singe, transpiratie, lacrimi si durere. 
Tin neaparat sa-mi felicit toti colegii de breasla cu incheierea primei parti de campionat, sa le urez un "la mai mult si la mai mare", pace in familie, zimbete nesterse pe chip, si desigur sanatate cu desaga!
P.S. Pentru final as dori sa mentionez citeva nume de FOTBALISTI care m-au impresionat. Si daca peste tot in lume se face echipa simbolica, de ce n-as face-o si eu?!

Portari: Eugen Matiughin (Dacia Chisinau), Gheorghii Gheorghiev (FC Tiraspol), Adrian Negai (Milsami Orhei)
Fundasi: de banda dreapta: Marcel Metoua (Sheriff Tiraspol, Alexandru Cheltuiala (FC Academia)
            de banda stinga: Mamah (Dacia Chisinau), Iulian Erhan (FC Academia)
            centrali: Miral Samardzic (Sheriff Tiraspol), Lucas de Lima (Dacia Chisinau), Artiom Haciaturov(Sheriff Tiraspol)
Mijlocasi: de banda dreapta: 
Nicolae Josan (Dacia Chisinau), Marian Stoleru (Milsami Orhei)
                 de banda stinga: Radu Catan (Zimbru Chisinau), Milos Krkotic (Dacia Chisinau)
                 centrali: Adama Guira (Dacia Chisinau), Oleg Shishkin (Zimbru Chisinau), Valeriu Andronic (Iskra-Stal), Alexandru Pascenco (Sheriff Tiraspol), Volodymir Kilikevich (Iskra-Stal), Vladimir Rassulov (Speranta Crihana Veche)
Atacanti: Gheorghe Boghiu (Milsami Orhei), Radu Ginsari (FC Academia), Oleg Molla (Zimbru Chisinau)
Antrenor: Dobrik (Igor Dobrovolskyi) Dacia Chisinau!
Am facut un lot subiectiv, exclusiv din punctul meu de vedere si nesilit de nimeni!
pe curind...