Nu vad nimic.E ceata.Albionul inspira.Directia de circulatie ma zapaceste.Volanul masinii ma irita.Imprejurarile ma lasa fara cuvinte,extaz.Caii sunt imbracati.Iarba este verde.Umiditatea scirtiie cartilajele.Aerul ma face lacom.Soarele zgircit isi strecoara umil pletele printre nori.Soferul inghite noduri multumit.Somnul imi fura ultima speranta de a vedea ceva necunoscut.Ma prind in mrejele lui "Ene"...pacat?!
Un sunet inabusit de cauciucuri ma trezeste,cu ochii intredeschisi abia zarisem panoul informativ..."Bournemouth".Am sosit!!!Saqvoyage-ul coboara usor din portbagaj,sintem intr-un cartier linistit,doar case la sol prin preajma,aer curat.Cel ce minuia masina,se duce indraznet la usa casei celei mai apropiate "Rosemount Road 3"...bate increzut,iese un domn,fata tipic engleza insotita de un "Hi" in toata splendoarea britanica.
Am fost cazati intr-o familie deosebit de placuta,carora tin neaparat sa le multumesc pentru toata bunatatea acordata(Cliff,Gill,Joe,Adam si "little miss sunshine" Abbey).Doamna detinea un post la clubul de fotbal care avea drept obligatiune cazarea fotbalistilor ce se afla in probe(in trial...invatam engleza totodata :D).In casa mai locuiau 2 baieti ce jucau la club:Harry si Wes.

Am fost tratati ca niste zei,ni s-au achitat toate cheltuielile,am fost hraniti,adapati(caii),imbracati,spalati,culcati...poate injurati,who knows...:D
Din fericire am avut prilejul in ziua sosirii sa asistam la meciul oficial al echipei gazde,AFC Bournemoth-MK Dons.Rezultatul meciului a fost eclipsat de atmosfera din tribune,cei aproximativ 9 mii de suporteri cu o vadita placere injurau "englezeste" orice decizie indoielnica a lui "Reeefffeeerrrreeeeeeee"...Au o limba fenomenala,detin capacitatea de a-si schimba intonatia in timpul pronuntarii unui cuvint,de minim 3 ori...senzational,paradoxal,emotiv!
Primul antrenament se parea a fi cel mai emotionant,in schimb senzatiile au fost atenuate iarasi de bunavointa si delicatetea oamenilor intilniti.Toti,fara exceptie se acordau sa ajute,sa sufle o vorba buna,sa incurajeze,sa imbarbateze...Respect Ryan Harry,antrenor secund,by the way...are you ok?!
Nivelul de pregatire al antrenamentelor intr-adevar uimeste,un asternut minutios al copetelor,birnelor...totul doar pentru o ora si 20 minute.
Pregatirea unui meci,este cu adevarat o opera de arta.Autocarul avanseaza asiduu pe curbele engleze.Portbagajele scrisnesc dintii de greutatea obiectelor,lazile de aluminiu si cutiile negre imi sporesc curiozitatea.
Ajunsi la destinatie,am relizat ca toate boarfele se adevereau a fi aparate sofisticate de filmare,masa proprie pentru masaj,o boxa pentru muzica,tot felul de echipamente,medicamente,chiar si "blestematele" bete pentru (God save) accidentari (costele),precum si o langheta pentru glezna...WTF!!!
Plaja ce inghesuie Canalul Englez ne-a servit drept pista pentru run-urile noastre matinale.Valuri nastrusnice izbeau malurile,"e un vis oare ca ma aflu aici?"...Vintul impleteste parul si bucura urechea,nisipul gidila talpile,transpiratia netezeste obrazul.Muschii incendiaza haina...
God,make my dreams come true...
P.S. Nici macar in ziua de astazi nu stiu care este deznodamintul acestui "trip",in schimb mi-am vazut visul cu ochii inmuiati,dar proprii...hope you'll enjoy this story...meet you soon...pe curind
MAXIM (permite-mi săţi scriu numele cu majuscule), mă băiatule, m-ai impresionat! Adică te ştiam eu un băiat inteligent, poate puţin prea, pentru un fotbalist (să mă ierte colegii tăi), dar asta e prea de tot.
ОтветитьУдалитьJos pălăria, ai scris într-un stil în care scriu foarte puţini jurnalişti de la noi. Dacă vei dori vreodată să-ţi schimbi profesia - să-mi dai de ştire. pînă atunci vreau un exclusiv cu tine, unul video, în care să discutăm despre tot şi despre toate.... poate chiar şi despre fotbal.
Cu o deosebită consideraţiune - Ivan Goncearuc.